Parteneriat intersectorial – Palatul Cotroceni, 17 noiembrie 2025

Parteneriatul intersectorial pentru elaborarea planului de acțiune privind garantarea drepturilor la viață, sănătate și dezvoltare pentru nou-născuții cu risc

Întâlnirea a avut ca obiectiv deschiderea unui dialog structurat între instituții, profesioniști din sănătate și organizații neguvernamentale, inclusiv asociații de pacineți, pentru a așeza pe o agendă comună temele critice ale îngrijirii nou-născutului cu risc: Accesul părinților în Terapie Intensivă Neonatală, metoda de Îngrijire tip cangur (KMC), intervenția timpurie și centrele de urmărire multidisciplinară a nou-născutului cu risc, după externare.

De ce este nevoie de un astfel de parteneriat

Datele recente prezentate în contextul Zilei Mondiale a Prematurității 2025 conturează un tablou îngrijorător:

• În 2024 au fost înregistrați doar 148.916 nou-născuți vii, mai puțin de jumătate față de 1990 (314.746 de copii).

• Rata mortalității infantile a ajuns la 6,7‰ în 2024, în creștere față de 5,5‰ în 2023.

• Rata mortalității neonatale (sub 1 lună) a crescut la 3,7‰ față de 3,3‰ în 2023.

• Aproximativ 10% din totalul nașterilor sunt premature  (≈ 14.000/an, născuți sub 37 de săptămâni gestaționale – conform datelor semi-definitive furnizate de INS pentru 2024, însă raportat la rata europeană a prematurității)

• Circa 25% dintre prematuri rămân cu o afecțiune cronică, ceea ce înseamnă aproximativ 3.500 de copii pe an cu probleme de sănătate pe termen lung.

Aceste cifre, din surse oficiale (INS, ANPDPD, studii UBB), arată clar că intervenția timpurie și organizarea coerentă a traseului de îngrijire – din Terapie Intensivă până la urmărirea copilului în centre soecializate, apoi în comunitate – nu mai pot fi amânate.

Invitați speciali ai evenimentului

Evenimentul nu ar fi fost posibil fără implicarea și deschiderea instituțiilor și specialiștilor care au acceptat să lucreze împreună pe termen lung. Printre invitații principali s-au numărat:

• Mirabela Grădinaru, Prima Doamnă a României – gazdă a evenimentului, care a susținut nevoia unui efort național coordonat pentru sprijinirea copiilor născuți prematur.
• Dr. Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății – reprezentant al autorității centrale responsabile cu politicile de sănătate și cu implementarea măsurilor de creștere a calității în serviciile medicale dedicate Sănătății Mamei și Copilului.
• Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene – susținător al intervenției pentru creșterea calității serviciilor medicale adresate Mamei și Copilului.
• Dr. Cătălin Cîrstoveanu, reprezentant al Comisiei de Neonatologie din Ministerul Sănătății, care a prezentat progresele în Terapia Intensivă Neonatală prin PNRR și pașii în înființarea Registrului Prematurilor.
• Prof. dr. Manuela Cucerea – Președinte Asociația de Neonatologie din România, care a adus în dezbatere necesitatea și importanța colectării datelor despre copilul prematur, atât în timpul internării în secția Neonatală, cât și după, în procesul de urmărire a nou-născutului cu risc.
• Prof. dr. Livia Maria Ognean – Vice-președinte Asociația de Neonatologie din România, susținătoare a Îngrijirii de tip cangur în România, cu prezentarea ”Drumul spre un ghid național”.
• Conf. dr. Adrian Ioan Toma, în calitate de coordonator al Ghidului recent lansat la Ministerul Sănătății – ”Urmărirea nou-născutului cu risc pentru sechele neurologice și de dezvoltare”.
• Corina Croitoru, membru fondator și președinte ARNIS, care a adus în discuție vocea familiilor de prematuri: nevoia de îmbunătățire a politicii de acces în Terapie Intensivă Neonatală a părinților și o soluție pentru reducerea numărului de copii cu dizabilități din România: înființarea Centrelor multidisciplinare de urmărire a nou-născutului cu risc.
• Dr. Oana Blaga, lector la Departamentul de Sănătate Publică UBB, cu contribuții în zona de cercetare și politici de sănătate publică, susținând prezentarea ”De la cost la investiție: perspective financiare din studii internaționale”.
• Dr. Uldis Mitenbergs, reprezentant al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în România, care a lansat versiunea în limba română a ghidului Îngrijirea de tip cangur.
• Ileana Fălcescu, membră ARNIS, ce a vorbit din propria experiență de părinte, despre ”Complexitatea procesului de recuperare a copilului prematur”.
• Silvia Măgureanu, membră ARNIS, susținând o prezentare emoționantă despre ”Fragilitatea copilului prematur și importanța atașamentului sănătos”.
• Moderator al Mesei rotunde de la palatul Cotroceni a fost Diana Iancu, Consilier Prezidențial.

Alături de ei, au participat parlamentari, reprezentanți ai instituțiilor din domeniul sănătății, experți din diverse specialități medicale și terapeutice (Neonatologi, Pediatri, Neurologi, Ginecologi, Fizioterapeuți, Psihoterapeuți, Terapeuți ocupaționali), reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale implicate în aria Neonatologiei, reprezentanți ai societății civile, precum și părinți de prematuri, care au adus în spațiul de dezbatere perspectiva experienței trăite.

Temele centrale ale discuțiilor

Discuțiile au fost structurate în jurul câtorva teme majore:

1. Accesul parental în secțiile de Terapie Intensivă Neonatală și Prematuri
S-a subliniat că prezența părinților în terapie nu este un „gest de bunăvoință”, ci o necesitate medicală și psihologică, cu impact direct asupra evoluției copilului și asupra riscului de complicații.

2. Metoda de îngrijire tip cangur (Kangaroo Mother Care – KMC)
Datele prezentate arată că îngrijirea de tip cangur – contactul piele-pe-piele între părinte și copil – poate reduce mortalitatea infantilă cu până la 40% și scurta durata spitalizării, dacă este aplicată corect și susținut structural.

3. Centrele multidisciplinare de urmărire a nou-născutului cu risc
A fost reiterată nevoia ca intervenția timpurie să continue după externarea din maternitate, prin centre în care copiii să fie urmăriți de echipe multidisciplinare (neonatologie, neurologie pediatrică, kinetoterapie, psihologie, logopedie, asistență socială, navigare parentală).

4. Registrul prematurilor și date pentru politici publice
Participanții au discutat despre necesitatea unui registru național care să urmărească evoluția prematurilor și a nou-născuților cu risc, pentru a putea fundamenta decizii de politică de sănătate pe date reale și actuale.

5. Lărgirea ariei de screening pentru afectiuni depistabile prenatal și neonatal.

Iluminarea în mov a Palatului Cotroceni și activitățile din maternități

Masa Rotundă a fost urmată de declarații de presă și de iluminarea Palatului Cotroceni în culoarea mov, simbol internațional al prematurității promovată de GFCNI la nivel mondial, ca gest de solidaritate și susținere pentru copiii născuți prematur și familiile lor.

Cele două grupuri de lucru: direcții și planuri

Un rezultat concret al Mesei Rotunde de la Palatul Cotroceni îl reprezintă constituirea a două grupuri de lucru, cu misiuni clar conturate:

1. Grupul de lucru privind accesul parental și practicarea îngrijirii de tip cangur (KMC) în secțiile neonatale.

2. Grupul de lucru pentru Centrele multidisciplinare de urmărire a nou-născutului cu risc.

În perioada următoare, aceste două grupuri de lucru vor continua munca începută la Cotroceni prin întâlniri tehnice, consultări cu profesioniștii din teritoriu și colaborări cu alte instituții relevante, pentru ca propunerile rezultate să poată fi transformate în politici și programe operaționale.

Propuneri privitoare la cele 2 Grupuri de lucru pot fi trimise pe adresa [email protected]