În perioada 17-18.06.2022 ARNIS (Asociația Română pentru Nou-Născuții Îndelung Spitalizați) a organizat cursul ”Managementul durerii și puncția venoasă și capilară la nou-născut” pentru asistentele din Secția de Neonatologie a Spitalului din Satu Mare.
Cursul a avut 2 sesiuni și a avut o durată de 2h/sesiune, având aceeași agendă în ambele zile. Au participat în total 30 de cadre medicale.
Agenda Cursului a cuprins următoarele subiecte, teoretice și practice: 1. Indicații, contraindicații și riscuri în abordul venos și capilar; 2. Tehnici de recoltare prin puncție venoasă și capilară; 3. Durerea la nou-născut: mit sau realitate; 4. Sesiune practică (realizată pe manechine).
Cursul a fost suținut de doamna Asistent medical Monica Petrușca, Asistentă șefă (Band 7 senior charge nurse), Secția de Terapie Intensivă Nou-născuți Royal Hospital for Children Glasgow, UK, o unitate de nivel 3. Monica Petrușcă a început să lucreze ca asistentă medicală pe Secția de Terapie Intensivă Nou-născuți la Spitalul Clinic de OG Cuza Vodă Iași, imediat ce a terminat liceul sanitar, în 1989. În 1999 a avut ocazia să meargă la un schimb de experiență la Louisville, Kentucky, USA în Kosair Children’s Hospital și ulterior, în 2003, a participat la o pregatire de specialitate în Elveția în “Hopitaux Universitaire du Geneve”. Din 2004 Monica a lucrat ca senior carer Nursing Home – Glasgow, iar din 2009 este parte din echipa Royal Hospital for Children Glasgow (unde, pe lângă partea clinică, participă activ și la cursurile de educare a asistentelor medicale începătoare și a medicilor rezidenți). A urmat un curs Universitar la Edinburgh în specialitatea de neonatologie, iar din 2010 este Instructor de resuscitare pentru asistentii medicali, medicii rezidenti si moasele care asista la nasteri. Monica Petrușca a început colaborarea cu ARNIS în acest an și se bucură să fiu alături de colegii săi din România din Secțiile de neonatologie.
Testimonial As. Monica Leodina, Secția Neonatologie, SCJU Satu Mare: ”Toți nou-născuții și sugarii sunt expuși la proceduri dureroase chiar la naștere mai ales la secția de Terapie Intensivă Neonatală. Alimentația la sân reduce durerea în timpul venopuncției. Mecanismele analgezice sunt multifactoriale incluzând combinarea contactului piele la piele, suptul, gustul plăcut și aportul de endorfine existente în laptele matern. Pentru ca alăptatul să fie acceptat în managementul durerii, trebuie ca mamele ce alăptează la sân să fie informate, încurajate și lăsate să alăpteze în timpul recoltărilor de sânge, în timpul cateterizărilor și injectărilor. Implementarea alăptatului și a metodei cangurului în managementul durerii la NN spitalizați, ajută părinții și familia să aibă un rol activ în susținerea copiilor.”
Implementare Family and Infant Neurodevelopmental Care Education
Această sesiune de formare a fost parte din proiectul FINE-I. Încă din 2020, ARNIS a fost alături de Secția de Neonatologie a SCJU Satu Mare pentru transformarea în Family Centered Care. După formarea cadrelor medicale la cursul F.I.N.E. Nivel 1 în 2021 (Family and Infant Neurodevelopmental Care Education coordonat de dr. Inga Warren din UK) și formarea dnei. Dr. Șef secție Roxana Varga în Nivelul 2 al cursului, am pornit pe drumul implementării curiculei F.I.N.E.
Cursul ”Managementul durerii și puncția venoasă și capilară la nou-născut”, s-a concentrat pe managementul durerii și stresului resimțite de nou-născut în timpul procedurilor de recoltare a analizelor. Studiile arată că durerea și stresul resimțite de nou-născut pe perioada internării la naștere pot avea impact asupra dezvoltării sale neurologice.
Protejarea creierului este unul dintre principiile fundamentale ale F.I.N.E. Un bun management al durerii și stresului pe perioada spitalizării are ca rezultat externarea unui sugar mai sănătos, cu probabilitate mai mică în a dezvolta deficiențe fizice sau psihice. Perioada de urmărire neurologică a nou-născutului post spitalizare se scurtează, iar copilul poate avea mai puțină nevoie de recuperare medicală.
Pielea este cel mai mare organ al corpului. Spre deosebire de pielea adultului sau a nou-născutului la termen, pielea bebelușului prematur are nevoie de o atenție deosebită atât în îngrijire dar și în pregătirea pentru intervenții medicale. Lipsa atingerii, corelată cu o procedură medical invazivă dar necesară, poate lăsa traume. Mulți prematuri rămân cu sensibilități la nivelul membrelor din cauza multiplelor înțepături.
Pielea are un rol important și în atașament. Dacă putem să trăim fără unele dintre simțuri, fără simțul tactil nu este posibil. Este greu să dezvoltăm relații sănătoase cu cei din jur sau să percepem mediul înconjurător pentru o dezvoltare oprimă. ”Mâna are abilitatea de a fi extensia inimii” (vă recomandăm acest clip, ”Puterea atingerii” care explică foarte bine de ce este crucială atingerea și apropierea părinților pentru nou-născuții și copii până la 2 ani, dar nu numai: https://youtu.be/tafP2OgttCI )
Din acest motiv ARNIS are ca scop îmbunătățirea calității serviciilor medicale prin formare profesională continuă oferită cadrelor medicale din Secțiile de neonatologie și prin demersurile de includere a părinților ca parte a echipei de îngrijire în terapiile intensive neonatale.
Interviu cu As. Monica Petrușca
ARNIS: De ce este important să acordăm atenție durerii resimțite de nou-născut în spital, în timpul procedurilor medicale?
Monica Petrușca: Prevenirea și ameliorarea durerii la nou-născuți este importantă pentru dezvoltarea neuromotorie și creșterea în greutate a bebelușilor. Se știe că expunerea la dureri repetate în perioada neonatală are efecte adverse pe termen scurt și lung, modificând sensibilitatea și reacția la durere și expunere la stres.
ARNIS: Cum pot cadre medicale să minimizeze impactul pe care procedurile medicale îl au asupra pielii nou-născutului îndelung spitalizat?
Monica Petrușca: Este necesară o bună cunoaștere a diferenței dintre pielea unui prematur cu cea a unui nou-născut la termen. În amble cazuri prevenirea pierderii de căldură, termoreglarea este esențială în special pentru nou-născuții spitalizați. Analiza regulată a zonelor predispuse la presiune datorită echipamentului și materialelor folosite este esențială. Schimbarea regulata a pozitiei nou-nascutului, efectuarea ingrijirilor la 4 maini, cu implicarea activa a parintilor. Se incurajeaja contactul piele-la-piele (Cangur). Recoltarea analizelor de sange prin punctie venoasa sau capilara, schimbarea pozitiei probelor de monitorizare, introducerea sondei de gavaj si chiar si indepartarea sondei de intubatie sunt proceduri care se pot efectua cu succes atunci cand bebelusul se afla lipit de corpul unuia din parinti. Este important ca perioada de contact piele-la-piele sa fie facuta pe o durata de minim 45 de minute. Ideal o ora sau chiar si mai mult daca bebelusul tolereaza.
ARNIS: Există diferențe în modul în care se indică părinților să atingă / să mângaie un bebeluș prematur, comparativ cu unul la termen?
Monica Petrușca: Nu ar trebui să există diferențe în modul de atingere a bebelușilor de către părinți. Ar fi indicat ca ei să o facă întotdeauna cu blândețe, cu mare atenție la reacțiile copilului. Atingerea și ținerea bebelușului – contactul piele-la-piele s-a dovedit a avea un impact cu adevărat pozitiv asupra bebelușilor și părinților. La inceput s-ar putea să fie îngrijorati, mai ales dacă există tuburi și fire, dar asistenta va fi acolo pentru a oferi ajutorul. Dacă îți pui mâna peste capul bebelușului tău și apoi să-i iei picioarele cu cealaltă mână, îl va face să se simtă în siguranță. Atingerea nu trebuie sa fie ca o mangâiere usoara deoarece aceasta are ca efect o stimulare excesiva. Urmăriți-vă copilul și observați cum vă răspunde. Atingerea părințior și vorbitul sau cântatul în acelasi timp, duc la eliberarea de endorfine atât pentru bebeluși cât și pentru părinți. Părinții sunt partenerii echipei din secția de neonatologie.
ARNIS: Ce pot face părinții acasă pentru a îngriji cu atenție și blândețe pielea bebelușului îndelung spitalizat la naștere?
Monica Petrușca: Când vorbim de pielea unui nou-născut ne gândim la “moale, fin, proaspăt și fără cusur”. Pielea acționează ca o barieră de protecție și mulți factori de mediu pot afecta pielea bebelușului. Alergenii, expunerea la UV, căldura și chiar detergentul de rufe pot irita pielea copilului. Îmbrăcați bebelușii cu haine comfortabile, spălați cu apă și săpun delicat, evitați îmbăierea excesivă ce poate duce la uscarea pielii și erupții cutanate.
Proiect susținut de Pampers Preemies
Micii luptători trec prin zile și chiar luni fără a simți atingerea caldă și delicată a părinților lor, iar contactul piele pe piele după naștere este esențial pentru o dezvoltare sănătoasă. De fapt, pielea unui bebeluș prematur poate fi de până la două ori mai subțire decât cea a bebelușilor născuți la termen, lăsându-l sensibil față de lumea din jur.
Chiar din prima zi, pielea unui bebeluș permite percepția senzorială, inclusiv atingerea, temperatura și durerea. Deoarece pielea unui copil prematur este atât de sensibilă, fiecare atingere este cu atât mai importantă.
Atingerea este primul simț pe care îl dezvoltă un bebeluș și este cel mai activ simț care îi leagă de lumea exterioară, poate calma bebelușii și declanșează eliberarea de oxitocină (hormonul iubirii). În plus, ținerea și atingerea bebelușului pot ajuta părinții să se simtă mai aproape de bebeluș și mai conectați.
Mamele au un timp limitat de petrecut cu micii lor luptători, iar pandemia a îngreunat și mai mult lucrurile. Tații sunt chiar mai puțin norocoși, deoarece nu au acces să-și vadă bebelușul prematur în timpul spitalizării.
Pampers și-a asumat misiunea de a face lumea bebelusilor un loc mai mult. Prin intermediul acestei campanii, ne propunem să aducem comunitățile de părinți împreună pentru a ne arăta susținerea față de cei mai mici luptători dintre noi, pentru că doar împreună putem face lumea bebelușilor un loc mai bun.
