ARNIS aduce Cursul GMA în România (2023)

În ultimii 7 ani, termenii de normal sau anormal au fost scoși din limbaj și schimbați cu tipic și atipic în privința diagnosticării copiilor si a felului în care ne raportăm la el în toate ipostazele sociale: mediul medical, mediul școlar, în comunitate.

Sigur, ne dorim ca majoritatea copiilor noștri să se încadreze în standardele tipice setate în sfera socială. Ca părinți de copii atipici facem toate eforturile pentru a-i recupera și pentru a le da cea mai bună șansă de integrare. Acesta este motivul pentru care ARNIS are ca misiune îmbunătățirea modului în care se face follow-up în România. Urmărirea copiilor afectați la naștere de prematuritate sau de alte probleme medicale presupune o viziune progresistă și formare profesională continuă.

ARNIS continuă să se focuseze pe formarea profesională în intervenție timpurie a specialiștilor din domeniul perinatal, demers început din 2018.

Între 23 și 26 ianuarie 2023 am găzduit, la București, Cursul General Movement Assesement (GMA) Metoda Prechtl – nivel de bază sub îndrumarea doamnei dr. Christa Einspieler de la Universitatea din Graz, Austria.

Cei 30 de specialiști înscriși, medici neurologi, medici neonatologi, pediatrii, medici de recuperare și fiziokinetoterapeuți, au accesat formarea GMA pentru interventia timpurie în identificarea riscurilor de paralizie cerebrală sau deficiențe cognitive (autism, ADHD, etc) în cazul copiilor născuți prematur sau la termen, dar cu afecțiuni la naștere.

Cursul GMA nivel avansat va fi susținut în perioada 28.06-01.07 cu specialiști care au absolvit Cursul GMA de bază. În viitor, ARNIS intenționează să continue pregătirea în această metodă de evaluare, menținândi-și poziția de lider, la nivel non-guvernamental, în intervenția timpurie pentru cei mai mici dintre cei mici.

Ce este GMA (General Movement Assessement)?

GMA este metoda de evaluare a repertoriului mișcărilor copiilor pentru determinarea riscului de a dezvolta disfuncții nouro-motorii sau cognitive, ulterior în viață.

Evaluând riscul la care este predispus un nou-născut (pre-termen – săptămânile 26-40 și post-termen – săptămânile 0-22) putem interveni timpuriu printr-un plan de recuperare personalizat, ce preîntâmpină afecțiuni severe și irecuperabile mai târziu în viață.

Metoda constă în analizarea mișcărilor, periodic, prin filmarea nou-născutului, în săptămânile 26-40, pentru a stabilii dacă tiparul mișcărilor sale este unul normal (N), dacă este un repertoriu slab de mișcări (PR-Pour Repertoire) sau dacă repertoriul mișcărilor seamănă cu tiparul miscărilor rigide în sincron memebre-trunchi (CS- Cramped Synchronized). Ulterior, între 9-15 săptămâni de la termen se analizează dacă copilul are așa numitele fidgety movements, mici mișcări ale articulațiilor membrelor, gatului și bazinului, mișcări normale care prezic o evoluție normală a copilului.

Intervenția timpurie

Metoda GMA vine în completarea metodelor actuale de examinare neurologică, fiind practicabilă încă din terapie intensivă neonatală. Folosirea acestei metode nu inlocuieste consultul medical de specialitate pentru a diagnostica o tulburare a neuro-dezvoltării, ci este un instrument care poate contribui la predicția riscului de a dezvolta dizabilități pentru nou-născuții cu afecțiuni la naștere. GMA poate facilita începerea recuperării medicale a copilului, cât mai devreme posibil.

Intervenția timpurie propusă presupune un demers în zona de prevenție și nu în zona de reabilitare în care apar deja semnele de rigiditate în mișcare la copil, și poartă denumirea de Movement Imitation Therapy for Preterm Babies (MIT-PB). MIT-PB este o metodă de intervenție timpurie, propusă pentru săptămânile 35-45, atunci când sunt depistate prin GMA tipare de mișcare PR sau CS. Părinții vor fi învățați de kinetoterapeuți să își dea seama care sunt mișcările rigide (CS), să le identifice și să le conducă spre mișcări ordonate, fluide. În această fereastră de intervenție, Dr. Christa Einspieler ne-a povestit cum “…trebuie să ne focusăm toate eforturile pentru îmbunătățirea mișcărilor nou-născuților.”

Care este rolul părinților în aplicarea MIT-PB?

-Părinții sunt sfătiți să țină bebelușul în brațe în timpul activităților zilnice dacă sunt acasă, sau în salon dacă sunt în spital, cât mai mult posibil.

-Trebuie să aștepte să înceapă copilul să se miște, să inițieze mișcarea, pe care ei o preiau și o ghidează pentru a imita în cele din urmă mișcărea tipică. În momentul în care copilul începe să se miste, să inițieze mișcarea rigidă (afectată), îi pot face o rotație a brațului/piciorului pentru a învăța creierul cum să comande pe viitor acea mișcare în mod corect.

-Este recomandată implicarea ambilor părinți și a familiei extinse în lucrul cu copilașul, pentru varietate, ca fiecare dintre ei să învețe copilul ”un nou dans”. Nu este suficientă intervenția (limitată ca timp) a kinetoteraputilor.

-Cântatul și vorbitul cu bebelușul sunt parte din procesul terapeutic. Stimularea tuturor simțurilor bebelușului ajută la preîntâmpinarea problemelor motorii sau cognitive.

-Când bebelușul începe să plangă, părinții sunt sfătuiți să își aline copilul, să se oprească și-l liniștească, nu să continue intervenția. În timpul plânsului, circuitele neuronale se blochează, ca într-un fel de paralizie, iar copilul nu mai răspunde la stimulul livrat de părinte.

-Scopul este să ajungă la mișcări cursive și elegante, făcând terapie cu propriul copil, cât mai mult timp posibil.

*Este extrem de important ca aceste pratici să fie desfărurate de către părinți sub la îndrumarea unui terapeut specializat în GMA. Adesea, pentru evaluări, specialiștii filmează copilul periodic. Pentru a realiza aceste filmări, este necesar și important ca părinții să semneze acordurile foto/video.

Cu ce altceva pot ajuta părinții în recuperarea medicală a bebelușului?

-Contactul piele pe piele (skin to skin) trebuie promovat de specialiști. Cercetările au dovedit faptul că apropierea între cei doi ajută la dezvoltarea neurologică a nou-născutului și la crearea atașamentului părinte-copil. Cu cât își țin mai mult în brațe, cu atât le este mai bine: temperatura corpului părintelui ajută la relaxarea musculară, părintele impregnează un tipar al mișcărilor de care copilul are nevoie în evoluție și mișcările părintelui ajută la rafinarea mișcărilor copilului. Piele pe piele se transmite căldura, se crează atașamentul și se accesează o cale neuronală de transmitere a modelelor noi de mișcare prin sincronizarea cu corpul și mișcările părintelui.

-Poziționarea corectă a nou-născutului în incubator este importantă pentru a preveni viciile de postură, însă și mai importantă este implicarea părinților pentru a sta alături de copiii lor. Un părinte implicat și atașat de copilul său se v-a preocupa intens de bunăstarea acestuia.

Părinții știu că bebelușul lor a fost afectat la naștere, ca are de exemplu o leziune cerebrală, dar nu înțeleg cu acuratețe care este riscul în dezvoltarea copilului. De aceea stă în puterea specialistului să urmărească evoluția copilului încercând să echilibreze comunicarea către părinți. Nu toți bebelușii cu afecțiuni la naștere pot dezvolta ulterior probleme (de ex. pareze), dar toți trebuie evaluați GMA pentru a exclude acest risc și eventual, pentru a li se realiza un plan de intervenție timpurie.

*Informațiile din cuprinsul acestui articol sintetizează o parte din principiile prezentate la cursul GMA Nivel de bază de dr. Christa Einspieler.

Mulțumim GE HelathCare România pentru susținere financiară și pentru găzduire în Academia de Educație Clinică GE Healthcare.