Brian Monson – professor, speech and hearing science

*Articol publicat în data de 23 iulie 2018

Un nou studiu, realizat de Universitatea din Illinois și publicat în eNeuro, jurnalul Societății pentru neuroștiințe, s-a axat pe întârzierile în dezvoltarea cortexului auditiv la bebelușii prematuri.

“Știm din cercetări anterioare nu doar că fetușii aud, ci și că sunt capabili să asculte și să învețe” spune Brian Moson, profesor în știinte auditive și limbaj cel care a condus studiul, însă “avem o înțelegere destul de limitată asupra dezvoltării ariei corticale auditive la născuții prematuri”.

Cercetările bazate pe ultrasunete au arătat că începând de la 25 săptămâni de gestație, fetușii se mișcă sau clipesc ca răspuns la sunetele din exterior, iar alte studii demonstrează că nou-născuții preferă sunetele familiar: muzică, voci, limbaj sunetelor necunoscute anterior. Există evidențe neurobiologice care demonstrează că sistemul auditiv începe să funcționeze de la 25 săptămâni de gestație, când dezvoltarea structurală a sistemului nervos permite inputurilor auditive externe să atingă cortexul auditiv. (Jardri et al., 2008; Mahmoudzadeh et al., 2013, Monson et al., 2017)

Electroencefalogramele realizate prematurilor arată, de asemenea, prezența activității electrice în cortexul auditiv ca răspuns la sunete. Din toate aceste studii, spune Monson, “știm că fetușii aflați în ultimul trimestru de sarcină aud, învață și creează amintiri”, “este un lucru remarcabil că un sistem atât de imatur are deja capacitatea de a începe să facă distincții și să învețe” (Mahmoudzadeh et al., 2013; Moon et al., 2013).

Pentru a înțelege modul în care sistemul auditiv se maturează în ultimul trimestru de sarcină, Monson și colegii lui au colectat date de la 90 de copii născuți prematur, aflați la Spitalul de copii St. Louis, în unitățile de îngrijire intensivă NICU, între anii 2007 și 2010. Aceștia au fost monitorizați cu aparate de rezonanță magnetică, de 4 ori în timpul șederii lor la NICU și rezultatele au fost comparate cu ale altor 15 născuți la termen, scanați în decurs de patru zile de la naștere, ce prezentau o dezvoltare fetală a creierului neîntreruptă.

Tehnica utilizată de echipă presupunea măsurarea difuziei apei la nivelul țesuturilor creierului, pentru a vedea dezvoltarea neuronilor și axonilor, spune Monson, a modului în care aceste țesuturi se dezvoltă și a ratei lor de maturare.

Echipa s-a axat pe studiul cortexului auditiv primar, regiunea corticală responsabilă de primirea semnalelor auditive de la ureche, precum și a cortexului auditiv secundar, care are un rol mai sofisticat în procesarea stimulilor auditivi, asocierea sunetelor cu informații din alte regiuni senzoriale și transmiterea ei către alte arii corticale.

Cercetarea a urmărit relația dintre cortexul auditiv primar și cel secundar, când și cu ce rată are loc maturarea fiecăruia, stiut fiind că, în special în stadiile timpurii ale dezvoltării, ratele de maturare ale diferitelor părți ale creierului diferă. Periodele de dezvoltare diferite ale celor două cortexuri auditive, poate face cortexul auditiv secundar mai vulnerabil decât cel primar, iar cunoașterea acestora devine critică pentru a putea înțelege sensibilitățile la influențele senzoriale externe în perioadele critice de dezvoltare, generate de prematuritate sau alți factori externi.

Cercetarea lor a reușit să demonstreze că, în perioada perinatală, cortexul auditiv primar se maturează mai repede decît cel secundar, la 26 săptămâni fiind într-un stadiu mai avansat de dezvoltare. Însă, cortexul auditiv secundar prezintă o maturare mai rapidă în săptămânile 26 – 40 (termenul normal pentru naștere). Ambele regiuni par însă să fie mai puțin dezvoltate la 40 săptămîni la premature, față de nou-născuții la termen (Monson et al, 2017).

Echipa a evidențiat și o asociere între întârzierea în dezvoltare a cortexului auditiv secundar la bebelușii prematuri și întârzierile în dezvoltarea limbajului la 2 ani, prin reducerea abilității imbajului expresiv, cum ar fi gesturile și vocabularul, dar nu și a funcționării cognitive în general(Monson et al, 2017).

Cortexul auditiv secundar este implicat în perceperea sunetelor complexe, inclusiv a vorbirii și altor vocalizări, și, de aceea, este important pentru învățarea limbii vorbite (Leaver and Rauschecker, 2010). În plus, această arie este una din multele regiuni ce prezintă activitate atât în timpul vorbirii, cît și al ascultării (Hagoort, 2014) și, de aceea, este biologic plauzibil să existe o relație între perturbarea maturării acestei arii și devoltarea limbajului expresiv (Monson et al., 2017).

Deoarece fetușii învață câteva aspecte ale comunicării vocale extrauterine și limbajului înainte de naștere, Monson și colegii lui cred că este este posibil ca disturbarea maturării cortexului auditiv observată de ei să stea, măcar parțial, la baza deficitelor procesării auditive, de limbaj și vorbirii ce se observă adesea la copiii născuți prematur (Reidy et al., 2013; Paquette et al., 2015; Monson et al., 2017).

Datele obținute sugerează că perturbarea dezvoltării ariei auditive secundare, ca rezultat al nașterii premature, poate contribui la problemele de vorbire și limbaj observate mai târziu la prematuri, a spus Monson. El speră ca în viitor aceste rezultate “să poată sta la baza unui program de intervenție pentru prematurii care prezintă riscul cel mai mare pentru deficiențe de limbaj, poate chiar înainte ca aceștia să rostească primele cuvinte”.

Echipa de cercetare a inclus și cercetători și doctori de la Harvard Medical School, University College London and Washington University School of Medicine in St. Louis.

Articol preluat de la University of Illinois at Urbana-Champaign, traducere psiholog Delia Manciuc.

Bibliografie selectivă

• Hagoort P (2014) Nodes and networks in the neural architecture for language: Broca’s region and beyond. Curr Opin Neurobiol 28:136–141. CrossRef Medline
• Jardri R, Pins D, Houfflin-Debarge V, Chaffiotte C, Rocourt N, Pruvo J-P, Steinling M, Delion P, Thomas P (2008) Fetal cortical activation to sound at 33 weeks of gestation: a functional MRI study. Neuroimage 42:10–18. CrossRef Medline
• Leaver AM, Rauschecker JP (2010) Cortical representation of natural complex sounds: effects of acoustic features and auditory object category. J Neurosci 30:7604–7612. CrossRef Medline
• Mahmoudzadeh M, Dehaene-Lambertz G, Fournier M, Kongolo G, Goudjil S, Dubois J, Grebe R, Wallois F (2013) Syllabic discrimination in premature human infants prior to complete formation of cortical layers. Proc Natl Acad Sci USA 110:4846–4851. CrossRef
• Moon C, Lagercrantz H, Kuhl PK (2013) Language experienced in utero affects vowel perception after birth: a two-country study.
• Acta Paediatr 102:156–160. CrossRef Medline
• Monson B et al.(2017) Differential Rates of Perinatal Maturation of Human Primary and Nonprimary Auditory Cortex, D.O.I: 10.1523/ENEURO.0380-17.2017
• Paquette N, Vannasing P, Tremblay J, Lefebvre F, Roy MS, McKerral M, Lepore F, Lassonde M, Gallagher A (2015) Early electrophysiological markers of atypical language processing in prematurely born infants. Neuropsychologia 79:21–32. CrossRef Medline
• Reidy N, Morgan A, Thompson DK, Inder TE, Doyle LW, Anderson PJ (2013) Impaired language abilities and white matter abnormalities in children born very preterm and/or very low birth weight. J Pediatr 162:719–724. CrossRef Medline