Selectează o Pagină

Interviu: Vreau să fiu asistentă și să achiziționez un avion 

Interviu cu Maria-Denice, mama lui Ştefănuţ, prematur îndelung spitalizat

Dacă aș reuși să strâng bani din donații, sonsorizari, aș achiziționa un avion pentru a-l pune doar la dispoziția secţiilor de neonatologie.  Pentru copiii care, pentru a li se salva vieţile, au nevoie de transport imediat la spitale performante.  Ar fi un vis devenit realitate și aș simți că nu am trăit degeaba pe acest pământ. Ar fi o mare realizare să putem ajuta familii ce greu găsesc sorți de izbândă, mai ales, în situații delicate când statul nu prea face mare lucru ca să ne ajute. Nu mă refer la doctori şi la asistente, ci la întreg sistemul medical care este la ani lumina în urmă celui din occident.

Aşa a început dialogul meu cu Maria-Denice, mama a doi băieţi, a lui Ştefănuţ, un baiat născut prematur, şi a lui Andrei.

E frumos să fii mamă, să ai doi copii chiar dacă este şi greu. Nu-mi imaginez viaţa fără piticii noştri. Ştefi s-a născut acum 6 ani, la 27 de săptămâni şi avea 1,1 kg, diagnosticat cu o malformaţie congenitală la inimioară. Am aflat, încă din timpul sarcinii, că trebuia să i se facă operaţie. A fost greu, noi ne pregătisem sufleteşte pentru un copil şi, din păcate, au început să apară probleme pe care nu ştiam de unde să începem să le rezolvăm. A fost un şoc. Ne facusem vise şi…

Pe faţa Denicei e un zâmbet dureros, se opreşte din povestit, se uită la Ştefănuţ şi …continuă.

După ce am aflat ce avem de făcut, ne-am mobilizat şi am luat-o pas cu pas. A fost mai greu că, pe lângă malformaţie, s-a născut şi prematur şi lucrurile s-au complicat şi mai rău. Când Ştefi avea doi ani şi jumătate a venit pe lume Andrei. Ne-a fost puţin teamă să nu aibă şi el aceleaşi probleme la inimă, dar analizele ne-au arătat că nu vor fi. După operaţia, Ştefi a rămas foarte sensibil şi are multe alergii. Aici, şi Andrei e la fel, nu suportă multe alimente: lapte, carne, legume…e greu. Dar, acum se au unul pe altul şi se joacă impreună şi chiar sunt cam  năzdrăvani.

Denice râde şi se uită la Ştefi care, auzindu-ne vorbind despre doctori, spune că şi el a fost la medic.

Ştefi a stat în terapie intensivă până la 2 lui şi jumătate. Ar fi trebui să-l opereze pe la un an. Dar, lucrurile s-au înrăutăţit şi la 5 luni, cu formularul de la ministerul sanatăţii, am plecat în Germania la doctorul Săndică. Atunci nu se făceau intervenţii în spitalele din Bucureşti. Acum, la 6 luni mergem la control, la inimioară, la doamna doctor Filip de la Spitalul Marie Curie, chiar dacă nu mai facem tratament. Vreau să vă spun că a fost foarte greu atunci pentru că Ştefi era dependent de oxigen şi nu prea găseam mijloc de transport până în Germania, era şi foarte costisitor. Ii mulţumim doctorului Cârstoveanu care ne-a ajutat atunci. Chiar dacă ne era frică, ne uitam la bebeluş şi îl vedem mov, dar ne-am pus toate speranţele în aceasă intervenţie. După operaţie au apărut alte complicaţii şi am stat în spital alte 4 săptămâni. Acum, îl monotorizăm. Iar pentru celelalte probleme, echipa de la Unu şi Unu ne ajută financiar să putem să-l ducem pe Ştefi la logoped. Colectând formularul  F230, am beneficiat de 80 de şedinţe de logopedie la o clinică specializată. Este greu, soţul şi-a schimbat serviciul ca să mă poată ajuta, eu am renunţat la serviciu ca să pot sta cu piticii acasă.

Ştefănel devenise puţin neliniştit. Denice ştia lucruri incredibile despre bolile copiilor, despre proceduri, formulare, decizii, medici. Dar despre ea ce ne poate spune?

Că visez să-mi termin şcoala de asistente şi să lucrez intr-un spital, la o maternitate ca să pot sta cu bebeluşii prematuri atunci când mamele lor nu au voie. Am învăţat în Germania, de la o asistentă nemţoaică, că este foarte important şi bine să vorbeşti cu copilul, să-l mangâi, să-l iei în braţe, să-i acorzi atenţie. Acum, vreau să fac şi eu la fel. Mai vreau să ne mutăm undeva la ţară pentru că noi credem că le-ar fi mai bine copiilor să crească într-un spţiu deschis, mai curat, mai sănătos. Si mai am o dorinţă, dacă aș reuși să strâng bani din donații, sonsorizari, aș achiziționa un avion doar pentru copii…

Colectând formulare F230, familia a reușit să strângă în contul lui Ștefănuț suma de 4906,29lei prin redistribuirea a 2% din impozitul pe venit pentru persoane fizice pentru anul fiscal 2018. Ștefănuț are nevoie lunar de logopedie în valoare de 750 lei (10 ședințe). În primele 4 luni, până să intre cei 2% în contul desemnat familiei prin contract, Asociația a sprijinit familia cu 3000 lei din fonduri proprii, pentru terapia din lunile 03-07.2019. Pentru acest început de an, Asociația Unu și Unu va sprijinii familia cu înca 3300 lei, pentru ca terapiile să aiba continuitate până în luna 06.2020. În total, Ștefănuț a beneficiat de 80 de sedințe (ore) de Logopedie la o clinică specializată.

  • Interviu realizat de Manuela Dumitru, responsabil comunicare Asociația Unu și Unu
  • Publicat în ianuarie 2020

Contact

România

tel: 0745639898