*Articol publicat la data de 26 septembrie 2019

Acronimul A.T.E.K.K. (Auditiv, Taktile Eltern Kind Kommunikation) se traduce din limba germană astfel: Comunicare tactilo-senzoriala Părinte-Copil în Terapie Intensivă. A.T.E.K.K. se bazează deci pe principiile stimulării bazale și servește dezvoltării individuale a simțurilor. Părinții își stimulează copiii atât auditiv (prin citit, cantat, povestit, etc.), dar și tactil (prin atingerea pielii în diferite intensități). Aceste doua simțuri sunt, chiar și la cei mai mici prematuri, deja bine dezvoltate. Stimularea se poate face una după cealaltă sau simultan. Cel mai important lucru este comunicarea “nonverbală” (tonalitate, intensitate, liniște), chiar mai mult decât conținutul comunicării.

Rolul cadrelor medicale:

• Cadrele medicale stabilesc propriul protocol de practicare a metodei A.T.E.K.K. în funcție de vârsta și de starea bebelușului. Metoda este practicabilă pentru aproape orice pacient, în anumite condiții chiar și pentru prematurii bolnavi sau foarte mici.
• Cadrele medicale pun la dispoziția părinților dornici să interacționeze și să își ajute bebelușii internați în terapie, un program pe care să își poată înscrie intervalul orar de participare. Este importantă această etapă, pentru a ne asigura că în timpul procesului A.T.E.K.K. să nu existe întreruperi din partea echipei medicale.
• Stabilesc în cadrul echipei un semnal, o atingere de început și de sfârșit pentru procedurile medicale, respectat de întreaga echipă.
• Asistenții medicali se asigură că bebelușul, aflat în incubator închis, hibrid (închis-deschis) sau deschis (masă radiantă) nu va pierde căldura și temperatura pacientului este în permanență monitorizată cu ajutorul senzorului de temperatură al echipamentului.
• Deşi metoda A.T.E.K.K. este recomandată a se face atunci când beblușul este poziționat pe o masă radiantă sau într-un incubator hibrid de tipul Giraffe Omnibed (sau similar), se poate efectua și atunci când copilul este situat într-un incubator închis. În cazul acesta, părintele introduce mâinile prin portile de acces tip hublou, iar temeratura copilului este permanent supravegheată.
• Intervenția asistentului medical este esențiala până când părintele înțelege ce are de făcut și este sigur pe mișcările sale.
• Asistenții medicali încurajează părinții să interacționeze cu copilul lor, să-i vorbească, să-i cânte. Există și părinți care, la primele interacțiuni se simt speriați, vinovați și nu știu cum să reacționeze. De aceea, personalul medical din secție este rugat să nu întrerupa interacțiunea, să intervină blând sau deloc. Părinții învață să-și cunoască copilul mai bine și să-i interpreteze fiecare reacție (prin contact vizual). Și observarea este deci o etapă firească!
• Este important pentru siguranța și dezvoltarea ulterioară a copilului să fie permis accesul și să poată face A.T.E.K.K. aceeași doi membrii ai familiei, mereu (fie ambii părinți, fie doar un părinte și unul dintre bunici sau nașul sau chiar un prieten al părintelui care va avea grijă de copil ulterior), persoane care să învețe să ofere comfort bebelușului și să realizeze un atașament sănătos cu copilul.

Rolul Asociației Române pentru Nou-născuții Îndelung Spitalizați:

• A.T.E.K.K. se poate practica în condiții de siguranță având acordul medicului neonatolog și dotările necesare pentru accesul părinților – scaune, paravane pentru intimitate, grafic de prezență, scutece/cuiburi, dotări ce vor fi oferite de asociație.
• Echipa de psihologi ai proiectului va asigura trainingul pentru părinții care doresc să practice A.T.E.K.K., în cadrul grupurilor săptămânale de suport moral.
• Echipa de voluntari ai asociației susține demonstrații si seminarii pentru igiena mâinilor pentru părinți.
• Reprezentanți ai cadrelor medicale sunt trainuiți in prealabil referitor la această metodă.

Rolul părinților:

• A.T.E.K.K. trebuie făcut zilnic pentru cel puțin o oră în continuu, de către părinți. Contactul cu copilul trebuie să fie neîntrerupt, pe cât posibil, în timpul procesului. De aceea este bine ca părinții să stea cât mai comod, pe scaune la o înălțime potrivită față de incubator.
• Părinții sunt încurajați să țină mâinile pe bebeluș și să fie 100% focusați pe ceea ce fac. Sunt sfătuiți să se hrănească, să meargă la toaletă și să răspundă tuturor urgențelor telefonice, să își lase grijile la intrarea în spital, înainte de a începe metoda A.T.E.K.K..
• Părinții vin la bebeluș tinând cont de regulile de igienă impuse de cadrele medicale. Își vor dezinfecta mâinile până la cot, își vor prinde părul la spate, își vor schimba hainele de afara cu haine curate de interior, nu vor avea unghii netaiate, date cu lac sau unghii false.
• Mâinile părinților trebuie să fie uscate și încalzite prin frecare, după dezinfectare.
• Părinții nu folosesc telefonul mobil în secția de terapie intensivă, deoarece sunt o sursă purtătoare de microbi.
• În cadrul acestei proceduri, copilul este stimulat atât auditiv (prin intermediul auzului), cât și tactil (prin atingerea pielii), la grade diferite de intensitate.
• Începutul și finalul procedurii se fac atingând mereu aceleași locuri. Părinții stabilesc un semnal de contact, o atingere de început/sfârșit. Fie un cuvânt (un salut verbal, un alint), o atingere pe degețel sau umăr, semnal care sa fie mereu aceeași și diferit de semnalul echipei medicale. Această atingere de început trebuie să fie mereu în același loc și să dureze cel puțin 2 minute. Copilul va face astfel distincție între semnalul de început al cadrelor medicale și se va simți în siguranță la interacțiunea cu părinții săi.
• Mâinile părintelui cuprind bebelușul lent, punând o presiune constantă și susținută – ca o mângâiere dată unui copil mai mare, pentru a nu produce durere. Atingerea copilului se face pe zone mari, cât mai rar și cu o apasare susținută, deoarece astfel atingerile sunt mai bine percepute, iar simțurile sunt stimulate mai intens. Atingerile către zona inimii produc agitație, iar cele pornind din zona inimii au efect liniștitor. La sfârșitul procedurii A.T.E.K.K. atingerile trebuie să aibă exclusiv efect de liniștire.
• Atingerile pot avea loc pe tot corpul. Este indicat însă să se ocolească locurile, în care copilul ar putea simți dureri, ca de exemplul zona unde a fost montată o branulă, zona buricului şi cea a pieptului, mânuța sau piciorușul unde este montat senzorul de pulsoximetrie.
• Uneori copii devin instabili dacă mișcările sunt bruște sau prea fine. Atingerea constantă și susținută, dă sentimentul de siguranță copilului. Cuprinderea capului și a picioarelor are efect liniștitor.
• Se pot realiza ambele stimulări (atingerea și povestirea) simultan sau consecutiv, și acestea trebuie adaptate stării copilului din acel moment.
• Este important să se evite întreruperile, în cursul cărora lipsește contactul. Dacă nu este posibil, trebuie să se caute o înlocuire a atingerii, spre exemplu, un prosop, o pernă sau un animal de pluș sterilizate, pe care să le asezați în locul mâinii dvs..
• În timpul proceduri A.T.E.K.K. copilul poate să fie treaz şi agil, precum şi liniştit şi relaxat. Unii copii adorm în timpul derulării procedurii. Procedura A.T.E.K.K. se poate desfășura și pentru copiii care dorm.
• Pentru finalul sesiunii A.T.E.K.K., după atingerea de rămas bun de 2 minute, părintele își ridică mâinile foarte lent de pe bebeluș, și înlocuiește atingerea cu o păturică sau un cuib făcut din material streck, moale.

• Rezultate:

  Integrarea și procesarea A.T.E.K.K. în programul zilnic s-a dovedit foarte ușoară (fără mult efort), flexibilă și presupune cheltuieli minime. Foarte important este efectul pozitiv asupra părinților și stabilizarea bebelușilor. Este o apropiere conștientă și focusată a părinților față de copilul lor. Teama de atingere este minimizată și experiențele pozitive (ca de exemplu satisfacția și siguranța) sunt maximizate.

  Acest proiect este susținut prin Campania de redirecționare a 2% din impozit pe profit pentru anul fiscal 2016 si 2017.

  Autor: Ruxandra Nan și Corina Croitoru