Ziua Mondială a Prematurității (2025)
–
Ziua Națională a copilului Prematur din România
Din 2020 avem o lege dedicată copilului prematur: legea 189/2020 care instituie Ziua Națională a copilului Prematur din România.
ARNIS marchează această zi din 2013, de la înființare, pe 17 noiembrie, ca zi de conștientizare: Ziua Mondială a Prematurității (o inițiativă GFCNI – Global Foundation for the Care of Newborn Infants).
Natalitatea scade alarmant în România, iar responsabilitatea noastră este să protejăm și să sprijinim fiecare copil care vine pe lume, oferindu-i șansa reală la o viață independentă. Ca societate, avem datoria și puterea de a asigura fiecărui copil oportunitatea de a se dezvolta la potențialul său maxim.
Intervenția timpurie începe în maternitate, din secțiile de Terapie Intensivă Neonatală și ar trebui să continue în centre multidisciplinare de urmărire a nou-născutului cu risc.
Un părinte prezent și implicat de la momentul zero în terapie, contribuie la reducerea riscului de deces, la dezvoltarea neurologică a copilului și la crearea unui atașament sănătos. Îngrijirea de tip cangur (Kangaroo Mother Care) — contactul piele-pe-piele între părinte și copil — poate scădea mortalitatea infantilă cu 40% și reduce durata de spitalizare cu până la 5 zile (sursa).
CIFRE ȘI STATISTICI PREMATURITATE
1.NATALITATE ȘI MORTALITATE
Dacă în 35 de ani societatea a reușit să scadă rata mortalității infantile de la 26,9 la mie de nou-născuți în 1990, la 6,7‰ în 2024, numărul nașterilor a scăzut dramatic față de 1990 (314.746 nou-născuți), de două ori mai puțini copii, înregistrând în 2024 un număr de 148.916 nou-născuți vii (conform INS, date semi-definitive pentru 2024).
Rata mortalității neonatale (sub 1 lună) a crescut la 3,7 decedați sub 1 lună la 1.000 de născuți-vii, față de 3,3 decedați sub 1 lună la 1000 de născuți-vii în 2023. (conform INS).
Cauzele principale ale mortalității infantile în România (INS 2024): 37,3% – afecțiuni apărute în perioada perinatală (legate de naștere, prematuritate, complicații obstetricale), 21,7% – malformații congenitale, deformații și anomalii cromozomiale, 23,2% – boli ale aparatului respirator (infecții, insuficiență respiratorie, complicații pulmonare la prematuri). Aceste trei categorii însumează peste 80% din totalul deceselor infantile din România, indicând vulnerabilitatea majoră a perioadei perinatale și necesitatea intervenției timpurii medicale și familiale.
Din total, 10% sunt nou-născuți prematur, sub pragul de 37 de săptămâni gestaționale (≈ 14.000/an, născuți sub 37 de săptămâni gestaționale – conform datelor semi-definitive furnizate de INS pentru 2024, însă raportat la rata europeană a prematurității)
(!) La această cifră la care se adaugă copii cu malformații congenitale, sindroame genetice, boli metabolice și accidente la naștere – care sunt, de asemenea, supusi riscurilor de sănătate pentru boli cronice și înternați pentru perioade lungi de timp în secțiile Neonatale (nu sunt disponibile date publice).
2. MORBIDITATE INFANTILĂ. BOLILE CRONICE ȘI DIZABILITATEA
Dintre prematuri, 25% rămân cu o afecțiune cronică – procentele au rezultat dintr-un cumul al datelor înregistrate disparat, pe diagnostic (informație din „Ghidul: Urmărirea nou-născutului cu risc pentru sechele neurologice și de dezvoltare”, 2022).
Raportul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) – „Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități în România” vorbește generic despre copiii cu dizabilități, nu sunt disponibile date exacte pentru dizabilități survenite din cauze perinatale.
Cifra totală a copiilor cu dizabilități din România (conform ANPDPD) este de ~85.000.
Putem doar estima că realtiv 3.500 de copii dintre cei născuți prematur, în fiecare an, sunt diagnosticați cu o problemă de sănătate cronică (motorie, cognitivă, metabolică, etc.) în baza procentelor cumulate pe diagnostice, prezentate în „Ghidul: Urmărirea nou-născutului cu risc pentru sechele neurologice și de dezvoltare”, 2022.
3. SĂNĂTATE PE TERMEN LUNG
Rata alăptării în cazul prematurilor este extrem de scăzută – doar 12,6% dintre ei sunt alăptați exclusiv până la vârsta de 6 luni. (sursa: cercetare UBB)
Preocuparea pentru sănătatea psihică și emoțională a părinților cu bebeluș internat în Terapie Intensivă Neonatală este inexistentă la nivelul sistemului sanitar, deși studiile arată că 40% dintre mamele cu prematuri suferă de depresie post-partum. (sursă)
12 ani de activitate ARNIS (2013–2025)
- peste 550 de burse de studiu oferite cadrelor medicale în domeniul neurodezvoltării nou-născutului;
- 3.000+ familii sprijinite în practicarea îngrijirii de tip cangur în secțiile TIN;
- 15 maternități susținute în implementarea principiilor de neurodezvoltare și 3000 de nou-născuți beneficiari în fiecare an.
- 25+ scaune de uz medical donate pentru practicarea metodei KMC;
- 10.000+ materiale educaționale pentru părinți distribuite în spitale și 20+ resurse online gratuite;
- peste 20 de medici și asistente participanți la vizite de lucru în centre europene de neonatologie, pentru preluarea bunelor practici;
- 100+ de voluntari specializați și mame-veterane, implicați în sprijin psihologic, moral și kinetoterapie în maternități.
Prea mulți copii cu dizabilități sunt invizibili în România.
Avem nevoie de sprijinul fiecărei persoane care se poate implica — specialiști, factori de decizie din sistemul medical, politicieni, sponsori, jurnaliști, voluntari, donatori.
Sprijiniți ARNIS prin SMS cu textul PREMATUR la 8835 pentru a dona 5 euro lunar.
___
DESPRE ARNIS
ARNIS este Asociația Română pentru Nou-născuții Îndelung Spitalizați și reprezintă vocea pacienților cu afecțiuni la naștere din România începând din 2013.
Misiunea ARNIS este de a îmbunătăți sănătatea nou-născuților îndelung spitalizați din România prin proiecte de prevenție, informare și educare a societății civile privind nașterea înainte de termen, implementarea principiilor Family Centred Care în terapiile intensive neonatale și alinierea standardelor naționale la nivelul standardelor europene de îngrijire elaborate de EFCNI, precum și oferirea de suport familiilor lor în procesul de recuperare medicală al copiilor, până la vârsta de 18 ani.
Corina Croitoru, Membru fondator și președinte Asociația Română pentru Nou-născuții Îndelung Spitalizați – ARNIS.